Tulburri-Disociative-Cauze-Simptome-Tipuri-w

Материал из ТОГБУ Компьютерный Центр
Версия от 12:47, 6 мая 2024; Finehealinggoods2586 (обсуждение | вклад) (Tulburri-Disociative-Cauze-Simptome-Tipuri-w)

(разн.) ← Предыдущая | Текущая версия (разн.) | Следующая → (разн.)
Перейти к: навигация, поиск








Content

















  • [#toc-0 Trebuie Să Vorbim Acum?]








  • [#toc-1 Simptome De Disociere]








  • [#toc-2 Sfaturi Utile Pentru A Depăși Tulburarea De Identitate Disociativă]








  • [#toc-3 Dezvoltați Strategii Alternative De Coping Pentru Emoțiile Dureroase]








  • [#toc-4 Tulburare Disociativă De Identitate]








  • [#toc-8 Ce Este Disocierea?]


















Tratarea tulburărilor disociative poate fi dificilă, dar mulți oameni învață noi moduri de a face față și viața lor se îmbunătățește. Tulburările disociative apar de obicei ca o reacție la evenimente șocante, supărătoare sau dureroase și ajută la îndepărtarea amintirilor dificile. Simptomele depind parțial de tipul de tulburare disociativă și pot varia de la pierderea memoriei până la identități deconectate. Momentele de stres pot agrava simptomele pentru o perioadă, făcându-le mai ușor de văzut.



Tulburarea de depersonalizare-derealizare se referă la o percepție sau o experiență modificată despre tine și despre mediu. Sentimentele persistente și repetate de depersonalizare sau derealizare vă pot afecta performanța la școală sau la serviciu, relațiile și activitățile zilnice. Scopul terapiei nu este de a elimina complet disocierea, ci mai degrabă de a ajuta creierul și corpul să se actualizeze la circumstanțele actuale. În mod specific, aceasta ar include ajutarea unei persoane să integreze informații actuale despre circumstanțele actuale în care trăiește. Dacă nu există niciun pericol în prezent, a ajuta creierul și corpul să învețe cum să fie în siguranță ar fi o parte a tratamentului. Alte evenimente șocante, dureroase sau dureroase pot provoca, de asemenea, apariția tulburărilor disociative.



Trebuie Să Vorbim Acum?



Disocierea este ceva ce facem cu toții și este o parte vitală a sistemului nostru de supraviețuire înrădăcinat. Este o parte a sistemului care ne ajută să facem față situațiilor stresante, care altfel ar putea fi copleșitoare (Steinberg și Schnall, 2001). Ajutorul există sub formă de tratamente, cum ar fi terapia centrată pe traumă și tehnicile de împământare. Puteți începe să vă vindecați de traume în timp ce vă dezvoltați abilitățile de a gestiona simptomele de disociere.











  • Lucrând împreună cu un furnizor de servicii medicale, este posibil să atenuați simptomele pe termen scurt și să vă îmbunătățiți experiența generală de viață pe măsură ce trece timpul.








  • În astfel de cazuri, disocierea apare ca o modalitate de a împiedica amintirile evenimentului traumatic să se simtă copleșitoare sau prea masive pentru a fi gestionate.








  • Simptomele tulburării disociative de identitate pot include sentimentul de a avea două sau mai multe identități sau stări de personalitate separate.








  • Dacă disocierea este o apariție frecventă, căutați ajutor profesional pentru strategii și sprijin personalizate.








  • De exemplu, stresul copleșitor de muncă sau schimbările semnificative ale vieții pot declanșa uneori episoade și simptome disociative.










Terapia va implica discuții despre traume anterioare sau situații copleșitoare pentru a descoperi ceea ce determină un client să se disocieze și să îi permită să reconcilieze aceste experiențe, dacă este posibil. Tratamentul se va concentra, de asemenea, pe învățarea abilităților de viață și a instrumentelor sănătoase și adaptative și a mecanismelor de adaptare pentru a permite persoanei să gestioneze stresul în mod adecvat și în siguranță. Este posibil ca pacientul să nu se oprească complet din disociere, dar poate fi învățat să gestioneze și să trăiască cu tulburarea lor. Există trei tulburări disociative, inclusiv tulburarea de identitate disociativă, amnezia disociativă și tulburarea de depersonalizare/derealizare. Tulburările disociative se dezvoltă adesea ca o reacție la traume complexe. Aproximativ 50% dintre persoanele care au suferit traume dezvoltă simptome de depersonalizare sau derealizare.



Simptome De Disociere



Și profesionistul în sănătate mintală decideți asupra unui plan de tratament care se potrivește nevoilor dvs., există strategii suplimentare care vă pot ajuta să gestionați simptomele de disociere. În timp ce mulți oameni pot experimenta disociere, adesea legată de traume din trecut, simptomele nu îndeplinesc întotdeauna criteriile pentru o tulburare de sănătate mintală. Este adesea util să faci acest lucru cu un profesionist în sănătate mintală. Părți ale creierului tău se „închid” în timpul disocierii, așa că poate fi dificil să observi când se întâmplă. Un terapeut te poate ajuta să recunoști semnele că te disociezi sau că urmează un episod, astfel încât să poți lua măsuri pentru a te menține în siguranță. Amnezia disociativă poate fi specifică evenimentelor dintr-un anumit timp, cum ar fi lupta intensă.











  • Jurnalizarea poate fi, de asemenea, utilă în identificarea declanșatorilor, ceea ce vă poate ajuta să le gestionați.








  • Aproximativ 90% dintre persoanele care au DID în Statele Unite, Canada și Europa au suferit abuzuri și neglijare în copilărie.








  • De exemplu, persoanele cu tulburare de personalitate limită, tulburare de stres post-traumatic și schizofrenie experimentează uneori disociere.








  • Tulburările disociative sunt afecțiuni de sănătate mintală care implică sentimente de a fi detașat de realitate, de a fi în afara propriului corp sau de a experimenta pierderea memoriei (amnezie).








  • Disocierea poate scădea sau poate deveni mai gestionabilă cu strategiile și sprijinul potrivit.








  • Depersonalizarea și derealizarea sunt experiențe distincte, dar sunt adesea grupate într-o singură tulburare.










Identificarea declanșatorilor, practicarea tehnicilor de împământare și căutarea îndrumării profesionale pot ajuta la reducerea frecvenței și intensității episoadelor disociative. Este important să rețineți că progresul poate dura timp, așa că fiți amabil și răbdător cu voi înșivă.



Sfaturi Utile Pentru A Depăși Tulburarea De Identitate Disociativă



Ajutorul unui profesionist vă poate sprijini în gestionarea disocierii extreme. Disocierea poate scădea sau poate deveni mai gestionabilă cu strategiile și sprijinul potrivit.











  • Este adesea util să faci acest lucru cu un profesionist în sănătate mintală.








  • Amnezia disociativă poate fi specifică evenimentelor dintr-un anumit timp, cum ar fi lupta intensă.








  • Disocierea este o modalitate prin care mintea încearcă să facă față stresului sau traumei și poate crea un sentiment de detașare de realitate.








  • Pentru cei care nu pot evada fizic, disocierea oferă o ieșire psihologică din oroarea evenimentului traumatic.








  • A avea o rețea de asistență este esențială pentru sănătatea mintală și calitatea vieții.










De asemenea, vă pot trimite la un profesionist în sănătate mintală pentru diagnostic. În astfel de cazuri, disocierea apare ca o modalitate de a împiedica amintirile evenimentului traumatic să se simtă copleșitoare sau prea masive pentru a fi gestionate.



Dezvoltați Strategii Alternative De Coping Pentru Emoțiile Dureroase



Poate părea că trăiești într-un vis sau te uiți la un film din viața ta, în loc să participi activ la el. Acest nivel de disociere poate fi dezorientator și înfricoșător, dar înțelegerea și aplicarea strategiilor de coping pot face o diferență semnificativă.











  • O persoană cu o tulburare disociativă probabil a suferit în trecut sau prezent de evenimente extrem de traumatizante.








  • Sentimentele persistente și repetate de depersonalizare sau derealizare vă pot afecta performanța la școală sau la serviciu, relațiile și activitățile zilnice.








  • Persoanele care suferă de atacuri de panică prezintă un risc crescut de a dezvolta tulburare de depersonalizare-derealizare și ar putea prezenta simptome de depersonalizare sau derealizare în timpul unui atac de panică.








  • Acest mecanism de adaptare poate deveni o problemă dacă continuă să te separe de realitate și elimină amintirile unor perioade întregi de timp.








  • În loc să lupte sau să fugă dintr-o situație, o persoană se poate retrage în mintea sa și se poate detașa complet de o situație pentru a evita stresul.










Lilith